Cum a scăpat de negi Karl Ove Knausgård

Într-o zi, când micul Karl Ove Knausgård a ajuns acasă, tatăl lui, un tip cam rigid, de care lui Karl Ove îi cam era frică, l-a surprins spunându-i că-l va vindeca de negii de pe mâini. Karl Ove avea mâinile pline de negi, iar o astfel de veste l-a binedispus şi l-a făcut curios. „E un fel de descântec”, a adăugat tatăl. „Mi l-a făcut şi mie bunica mea când eram mic, şi a funcţionat.”

Tatăl a scos din frigider un pachet de hârtie albă, pe care l-a pus pe masă şi l-a desfăcut. Înăuntru, slănină.

Ca într-un truc de magician, tatăl a luat slănina şi a uns degetele lui Karl Ove spunându-i că, după ce aveau să termine, trebuiau să îngroape în grădină slănina folosită. „Şi negii o să-ţi dispară în câteva zile.”

Ca într-o procesiune mistică, ţinând în mâinile unse slănina, Karl Ove s-a dus în grădină împreună cu tatăl lui.

Tatăl a săpat cu lopata o groapă mică în grădina de zarzavat de lângă gardul dinspre pădure, iar Karl Ove a aşezat slănina în groapă. După aceea, tatăl a umplut groapa şi i-a spus lui Karl Ove că acum se poate spăla pe mâini.

Uimit, Karl Ove l-a întrebat după cât timp ar trebui să vadă efectul. „Păi… o săptămână sau două. Depinde de cât de tare crezi.”

Iar Karl Ove a crezut. Suficient cât să scrie aşa peste ani, în acest al treilea volum al uriaşei sale serii, „Lupta mea”:

„Negii mei au dispărut ca prin minune. S-au făcut din ce în ce mai mici şi, vreo trei săptămâni mai târziu, nu mai era nici urmă de ei. Pielea de pe mâini mi-a devenit atât de netedă, încât era greu de închipuit că fusese vreodată altfel.”

Karl Ove Knausgård, „Lupta mea. Cartea a treia: Insula copilăriei”, Editura Litera, 2016

Îţi recomand să citeşti şi despre metoda Knausgård de făcut cafea.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *