Skip to content →

Constantin Piștea Posts

Neguţătorii de informaţii

Tot scandalul ăsta cu Gică Popescu – informator al Securităţii este emblematic pentru modul în care suntem organizaţi mintal, ca români, şi pentru cum se face presă în România. Ca să ajungi să titrezi Secu şi Baciu (Gazeta Sporturilor) sau Gică Popescu a turnat la Secu (Adevărul) mi se pare un exerciţiu care arată, pe deplin, că libertatea de exprimare stă la loc de cinste în România. Titlurile suscită interesul, te fac să cumperi ziarele sau să accesezi siturile.… Citeşte în continuare

Leave a Comment

Unde fugi, Rabbit?


Cui i-ar putea fi simpatic Rabbit? Am găsit întrebarea asta pe un site şi, gândindu-mă puţin la un răspuns, cred că nu există aşa ceva. Poţi doar să fii empatic cu Rabbit, să trăieşti aceleaşi probleme ca şi el. În cazul acesta, sigur nu realizezi că, de fapt, eşti anti-eroul. Pentru că, dacă Rabbit însuşi şi-ar fi dat seama cu adevărat despre complicaţiile care zac în mintea sa, ar fi găsit şi o soluţie. Aşa însă este nemulţumit şi veşnic pe fugă.… Citeşte în continuare

Leave a Comment

A fi bărbat în fotbalul românesc

Pentru a reuşi în fotbalul românesc, trebuie să fii bărbat. Ce înseamnă asta? Nu, nu are legătură cu ce vezi când te uiţi în pantaloni.

1. Să fii deştept. Deşteptăciunea asta e mai puţin apropiată de inteligenţă, cât de isteţimea de a fi şmecher. Poţi să furi sau să primeşti mită, dar, vorba lui Mircea Sandu, „măcar să fii, dracu’, deştept!”.
2. Să ai simţul umorului. Dacă eşti antrenor, iar patronul te numeşte „domn profesor”, să nu uiţi să zâmbeşti.… Citeşte în continuare

Leave a Comment

Sfârşit de „iţblec-iţuait”

Pe unii, faptul că a murit Michael Jackson îi lasă reci. La mine, vestea a ajuns brusc, surprinzător, aşa cum mi s-ar putea transmite, de exemplu, că de mâine mi se reduce salariul la jumătate. Dacă în privinţa aspectului financiar încă mai trag speranţe (deocamdată ele au mai multă forţă decât mine), în ce-l priveşte pe Michael, chiar că nu mai am la ce să visez. S-a dus cu totul, iar cei care-l acuzau de pedofilie pot respira uşuraţi.… Citeşte în continuare

Leave a Comment

Dimineaţa

Se întâmplă în câte-o dimineaţă să-mi dau seama că oraşul în care trăiesc nu e atât de urât precum se spune şi că oamenii care îl populează pot fi mai civilizaţi decât le este renumele. Nu e perfect, dar uite că se mai ivesc încă acte şi persoane care întreţin speranţa. De pildă, azi am văzut o bătrână, îmbrăcată ţărăneşte, cu două sacoşe de rafie în braţe. Încerca să traverseze strada. Printre toţi cetăţenii grăbiţi să ajungă la biroul lor corporatist, bătrânica mi-a părut desprinsă din altă lume.… Citeşte în continuare

Leave a Comment

De ce, doamnă Barbery?

De ce, doamnă Barbery? Vă întreb, de ce a trebuit să vă purtaţi aşa cu Renee? Nu puteaţi să-i găsiţi un alt final romanului dumneavoastră?

Mi s-a părut atât de aiurea să mă prindeţi între coperte ca într-o veritabilă capcană, iar aproape de final, când vedeam că mai sunt doar câteva pagini – ciudat, dar nu am vrut să ştiu câte, doream să mai ţină plăcerea, să mai visez puţin – dumneata ţi-ai permis să o să-i faci așa ceva simpaticei portărese de care m-ai lipit de la primele pagini.… Citeşte în continuare

Leave a Comment