Skip to content →

Etichetă: Lavinia Branişte

„Rostogol merge acasă” de Lavinia Branişte

O barză în pragul pensionării, doamna Flavia, un fel de bunicuță ai cărei copii au plecat departe, are de făcut un ultim transport înainte de retragerea din meserie. Are de dus un porcușor, ultimul dintr-o serie de 11. Însă porcușorul acesta, Rostogol, nu e chiar o sarcină ușoară, din moment ce are rău de înălțime. Așadar, doamna Flavia, ajutată ori, mai degrabă, încurcată, de un bărzoi tânăr și extrem de miop, care mai este dotat și cu un soi de GPS, trebuie să facă livrarea pe jos.… Citeşte în continuare

Comentează

„Interior zero” de Lavinia Branişte

Poate că primul roman al Laviniei Branişte (a treia sa carte de proză) este despre mama, cea plecată la muncă în Spania, o mamă grijulie, care se sacrifică pentru fiica ei, față de care simte o veșnică datorie din cauză că a lăsat-o să lupte singură cu viața din București.

Ori poate că, dacă îndepărtăm copertina feministă a cărții, este despre „ei”, bărbaţii, care atunci când nu sunt neglijenţi, neatenţi ori preocupaţi doar să-şi satisfacă nevoile trupeşti, devin grobieni, nervoşi, acaparatori, intruzivi.… Citeşte în continuare

Comentează

„Escapada”, Lavinia Branişte

Chestia pozitivă la volumele de proză scurtă e că, şi dacă nu-ţi plac integral, tot găseşti ceva pe gustul tău. E cam imposibil să nu te ataşezi de nimic dintr-o adunătură de texte. Unul măcar şi tot îţi rămâne ceva în minte când ajungi la capăt. Astfel că, din cartea anterioară a Laviniei („Cinci minute pe zi”), n-o să pot uita vreodată textul „Zoo” (inclus de Marius Chivu în selecţia „Best of – proza scurtă a anilor 2000”), cu un vultur pleşuv care trebuie transportat la grădina zoologică din Brăila.Citeşte în continuare

Comentează

Cinci minute pe zi

26 de proze scurte în 160 de pagini. Unele proze sunt chiar mai scurte de o pagină.

Autoarea are 29 de ani şi a mai publicat un volum de versuri, Poveşti cu mine, în urmă cu şase ani. Cinci minute pe zi reprezintă debutul său în proză.

Am urmărit-o citind din carte, în toamnă, la Festivalul Internaţional de Literatură. M-a amuzat şi câştigat, drept pentru care, la câteva luni distanţă, i-am căutat cartea, exemplar unic pe raftul librăriei Cărtureşti de la Muzeul Ţăranului Român.… Citeşte în continuare

Comentează