Biografie vs. ficţiune

Întrebări pe revistascriitorului.ro: Voi ce credeţi: există biografic necontaminat de ficţiune? Există ficţiune pură, o poveste care să nu aparţină nicicum vieţii autorului? Şi, întrebarea întrebărilor, are rost deosebirea dintre biografie şi ficţiune?

Răspunsul meu: “Poţi să scrii o pagină fără să respiri, fără să fii afectat de vagi senzaţii de sete, foame, înţepături în diverse părţi ale corpului, poţi să construieşti un personaj fără să te gândeşti că la un moment dat l-ai cunoscut pe X care avea nasul cârn şi era un pic sâsâit, şi să uneşti trăsăturile individului respectiv cu cele ale altuia, snob şi cu o puternică înclinaţie spre alcool? Poţi oare să te detaşezi de tot ce ştii, de ce-ai acumulat de-a lungul vieţii tale, şi asta numai pentru a da naştere unui univers de care nici măcar tu nu ai habar înainte de a-l zămisli din cerneală, hârtie şi minte?

Îmi place să cred că ficţiunea care iese din munca unui scriitor este ca opera unui sculptor. Dai cu dalta, şlefuieşti, te dai înapoi să mai priveşti o dată, iei o daltă mai mică şi iar şlefuieşti, aştepţi să se întunece ca să vezi altfel profilul, şi tot aşa… Cert este că povestea era în blocul de piatră înainte ca tu să te apuci efectiv de muncă. Modul în care ea este adusă la suprafaţă ţine de talentul şi ştiinţa „sculptorului”. Talentul vine de la Dumnezeu, dar ştiinţa înseamnă, în mare parte, acumulare şi experienţe (trăite, citite, imaginate, visate etc.). Aşa că, în orice operă de ficţiune, se va găsi un amănunt, chiar dacă în unele cazuri, infim, din viaţa scriitorului. Apoi, biografia e un lucru, ficţiunea e altceva. Cauţi biografie ca să afli realitate, citeşti ficţiune cu acceptarea faptului că întâmplările pot fi într-o legătură şubredă cu realitatea.”

Citeşte şi:

0 comentarii la „Biografie vs. ficţiune”

  1. In lucrarea sa "Arta de a citi", Emil Faguet spune cam asa: "fictiunea are importanta pentru noi numai daca este patrunsa de realitate, iar realitatea este mai importanta cand revenim la ea, dupa ce am trecut prin fictiunea impregnata de ea".

  2. In biografie exista un pic de fictiune, mai ales in biografiile sportivilor.Pentru mine fictiunea reprezinta trecerea de la monotonul prezent la atat de frumosul viitor.

  3. @Constanta
    Este asa de bine sa traiesti in fictiune… Cand te intorci la realitate, parca vrei sa o rescrii, nu?
    @tributetoengland
    Poti sa treci si la frumosul trecut prin fictiune. Asta e adevarata provocare.

  4. @Costi
    Intr-un fel sau altul, cred ca rescriem cu totii realitatea, prin insasi pozitia pe care ne-o alegem pentru a o privi, judeca si trai. Doar ca nu toti luam creionul in mana…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *