Vis

Visez puţin, dar interesant. De pildă, spre dimineaţă, se făcea că locuiam într-o casă la înălţime, susţinută de trunchiuri de copac. Ne căţăram ca urşii koala pe trunchiuri ca să putem ajunge la uşă. Cumva, unul din vis a visat că ne paşte un incendiu. Pădurea din jurul locuinţei noastre urma să ia foc. Când ne-a povestit visul, ne-am panicat şi fiecare se gândea ce să ia cu el din casă. La ce m-am uitat? La bibliotecă. Iar rafturile din vis semănau cu cele din realitate. Semn că-mi iubesc biblioteca, dar şi că Boris Vian a ţinut să-şi pună amprenta pe visele mele. Mai ştiu că am luat repede câteva cărţi, nu mai ţin minte care, le-am aruncat în rucsac şi mi-am aşteptat rândul la ieşire. Când coboram, am văzut că pădurea într-adevăr luase foc şi am început să mă rog pentru rezistenţa trunchiurilor pe care se sprijinea casa. Dacă ajunge focul la noi până suntem jos? Şi atunci m-am trezit.

Citeşte şi:

0 thoughts on “Vis”

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

error: Conţinut protejat împotriva copierii