Fragment

  •  
  •  
  •  
  •  

Încă nu întâlnisem prea mulţi nazişti în viaţă. Prima tentativă a lui Hitler de a prelua puterea, în 1923 la Munchen, eşuase, iar el ajunsese la închisoare. După aceea, nu se mai auzise mare lucru despre el până la primul miting al Partidului Nazist de la Nurnberg, din 1927. Atunci îi spusesem tatei:

– Dar ce îi diferenţiază de alte grupări de dreapta?

– Sunt singurul partid politic care declară sincer ce doreşte, îmi răspunsese tata.

– Şi ce doresc? întrebasem.

– Să îi omoare pe toţi cei care nu sunt ca ei, îmi spusese tata.

– Dar ei cum sunt? întrebasem.

– Sunt ca nişte oameni care vor să îi omoare pe toţi cei care nu sunt ca ei, îmi spusese tata.

– Dar atunci, cu siguranţă se vor găsi alţii, care să-i omoare pe ei mai întâi, spusesem.

– Nu, pentru că sunt politicieni şi nu-i crede nimeni, spusese tata.

Din “Monştri plini de speranţă”, de Nicholas Mosley

Citeşte şi:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *