“Mesagerii ploii” de Ismail Kadare

„Zidurile cetăţii erau tot mai aproape. Pe măsură ce distanţa până la ele se micşora, deveneau din ce în ce mai înalte, iar spărturile din ele rânjeau tot mai ameninţător. Deasupra, crenelurile, amintindu-i de colţii înfiorători ai unui ciclop, începură să înghită trupuri de oştean. Acolo, între dinţii aceia uriaşi, se zbătea însângerat destinul său.”

E vorba de destinul lui Tursun-paşa, comandantul unei oştiri otomane care trebuie să cucerească o cetate albaneză. Acţiunea se petrece în secolul XV şi e foarte plăcut modul în care Ismail Kadare, printr-o documentare ireproşabilă, a reuşit să transpună parfumul acelei perioade. De la primele pagini, am resimţit ceva din Pamuk, poate orientalismul, poate senzaţia aceea pe care o ai când citeşti despre chestii diferite de cultura în care ai crescut, poate şmecheria scriitorului de a se infiltra în mintea personajelor, nu ştiu… Cert este că acest scriitor, din care nu mai citisem nimic – de fapt, şi cartea asta mi-a fost împrumutată – m-a impresionat prin lejeritatea cu care reuşeşte să puncteze dramatismul, fără să uite să picure puţin umor.

Otomanii se tot chinuie să cucerească acea cetate albaneză. Atacul frontal se dovedeşte nefericit, ca şi alternativa tunelului săpat până la beciurile cetăţii. Nici şobolanii bolnavi pe care-i „plantează” printre albanezi nu au mai mult succes. Degeaba le taie conducta de apă. Albanezii rezistă ca-n reclama la fixativ. Şi pentru că totul trebuie să aibă un sfârşit, în cazul otomanilor acesta-şi scoate colţii când vine toamna şi apar ploile care, dincolo de faptul că îngreunează ofensiva, pun capăt nevoii de apă a celor asediaţi. Tursun-paşa moare „puţin” la prima ploaie şi „definitiv” printr-o metodă pe care v-o las s-o descoperiţi singuri citind acest roman revelaţie (pentru mine).

Şi structura romanului mi-a plăcut. Fiecare capitol are o introducere scrisă de un cronicar albanez, după care, mare parte din acţiune este narată din perspectiva unui istoric otoman, purtat alături de trupe în ideea de a povesti succesele războinicilor. De data aceasta, este vorba despre un război foarte greu de narat de către istoricul Mevla Celebi.

Ismail Kadare, „Mesagerii ploii”, Humanitas fiction, 2010

Citeşte şi:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *