Interviu cu Péter Esterházy

Realizat de Marius Tucă pentru “Jurnalul Naţional”, interviul cu scriitorul maghiar Péter Esterházy este unul dintre cele mai bune găsite de mine în presa românească. Am extras câteva fragmente, dar vă recomand să-l citiţi integral aici.

Trăiesc cu aceeaşi femeie de aproape 40 de ani şi nu am o revelaţie mai mare decât asta. E foarte complicat să tăieşti 40 de ani împreună cu cineva. Nu aş spune că e firesc. Dar nu mi s-a întâmplat un lucru mai mare şi mai plăcut decât acesta.

Cred că nu este foarte interesant cine scrie cu mâna noastră. Dar aşa este, dacă un text iese bine, conţine mult mai mult decât a scris omul respectiv. Când spun că e vorba despre trudă nu accentuez lipsa de bucurie, ci caracteristica acestei activităţi. Scrisul prozei nu poate fi fără multă muncă. Eşti ca un birocrat, trebuie să stai la masa de scris. Aşa au scris şi Balzac, şi Thomas Mann, şi toată lumea.

…eu la televizor am văzut Revoluţia română. Ba chiar într-o atmosferă foarte mondenă! Primisem un premiu literar pentru opera mea culinară, iar premiul consta într-o cină de zece feluri la etajul zece al Intercontinentalului din Budapesta. A venit primul aperitiv, apoi a venit al doilea aperitiv… şi m-am dus într-o cameră învecinată, unde auzisem că ospătarii se uită la televizor. M-am dus, l-am văzut pe Mircea Dinescu urlând, m-am întors la aperitivul de peşte, am băut vin, iar m-am dus la ospătari, atunci, încetul cu încetul a murit şi Ceauşescu… A fost foarte interesant. În acelaşi timp m-am simţit ruşinat, dar a fost şi palpitant. Am văzut nu doar nişte oameni care luptau pentru ceva, ci un popor întreg care lupta pentru ceva. Un popor cu care eu sunt solidar. Dar trebuie să mă duc înapoi în sala de mese, pentru că vine muşchiul Wellington.

Aşa cărţi proaste cum sunt ale mele nu ar putea însă nimeni să scrie.

Cel mai bun onorariu pe care l-am primit cândva a fost de 18 sticle de Chianti pentru jumătate de pagină.

Citeşte şi:

0 comentarii la „Interviu cu Péter Esterházy”

    1. @catalina
      Stiu, dar eu m-am blocat la una cu o femeie goala pe coperta, parca Femeia se chema. Sunt mai pudic 🙂 Poate gasesc una cu o coperta normala.

  1. Ai ramas cu sechele de la dorintele alea umede…..
    Mai au “Rubens şi femeile neeuclidiene”, “Ediţie revăzută”, “Harmonia Caelestis”, “Verbele auxiliare ale inimii” si “Introducere în beletristică”
    Zi un titlu si ti-o dau s-o citesti 🙂

    1. @divagatii
      Lasa, ca oricum am mii de pagini necitite. 🙂 Poate ca la targul viitor o sa-mi iau una (o carte). Si poate ca pana atunci o sa-mi poti recomanda ceva din lecturile proprii.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *