Shankly, poet al Gării de Nord?

  •  
  •  
  •  
  •  

Unii, dar mai ales unele, ar putea crede că Bill Shankly vorbea mai mult la beţie. Posibil să fi muşcat din gulerul unei brune când a spus treaba asta: „unii oameni consideră fotbalul ca o problemă de viaţă şi de moarte. Nu sunt de acord cu această atitudine. Îi pot asigura că este o problemă mult mai serioasă”. Afirmaţia asta seamănă cu celebra „mamă, te iubesc, dar nu mai mult ca pe U!” (unde „U” este Universitatea Cluj), semn că avem şi noi autorii noştri de cuvinte de duh. Şi, că veni vorba de duh, iată o ştire care ar trebui să-i pună pe gânduri pe cei care văd în Shankly un fel de „poet al Gării de Nord” (cine n-a văzut „Filantropica”?): jucătorii de religie musulmană din campionatul Germaniei au voie să mănânce şi să bea în zi de meci, chiar dacă se află în Ramadan (se ştie că în luna cu Ramadanul, musulmanii n-au voie să bea şi să mănânce de la răsărit până la apusul soarelui). Asta a hotărât recent Consiliul central al musulmanilor din Germania. Cică pentru a-şi arăta respectul faţă de Allah pot „recupera” în alte zile, fără meci. Pe undeva, hotărârea asta îmi pare luată în România. Doar aici ai impresia că poţi negocia cu orice, chiar şi cu cele sfinte. Dar cum a fost luată în Germania, nu pot decât să întreb: dacă Shankly n-a avut dreptate sau a spus ce-a spus la beţie, ce să cred, că şi Consiliul ăsta al musulmanilor e format tot din nişte băieţi cu gâtul uscat? Sau din microbişti?

Citeşte şi:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *