Cum m-am distrat pe Strada Ficţiunii

  •  
  •  
  •  
  •  

S-a-ntâmplat miercuri, 28 martie, pe la 16,30, în Centrul Vechi, pornind de la Godot Cafe şi-apoi, plimbându-ne legaţi, eu şi echipa de opt din care am făcut parte, pentru a duce la capăt zece sarcini. S-a-ntâmplat că Strada Ficţiunii, o colecţie cool de la Editura Allfa, a împlinit un an şi, de-asta, drăguţii de la editură s-au gândit să antreneze patru bloggeri ca lideri a patru echipe, într-un concurs Scavengers Hunt. Fiecare blogger şi-a făcut echipa aşa cum a considerat potrivit (parcă aveau voie să cheme între cinci şi opt membri), iar eu am nimerit în cea a Ralucăi Popa (raluxa). La Godot Cafe, ne-au legat cu o panglică şi-apoi ne-au dat drumul ca unor mioare prin păşunea bucureşteană.

Aveam vreo oră pentru a îndeplini zece sarcini. N-o să le detaliez, dacă sunteţi curioşi, le puteţi vedea la raluxa. Cert e că a fost amuzant şi interesant… Dar şi trist, mai ales atunci când i-am propus unui tânăr să-mi dea doar un leu pentru romanul Cevengur, de Platonov, care se lansa cu prilejul aniversării, iar el a refuzat. La fel, nişte fete s-au uitat din mers, cu repulsie, la volum, de parcă ar fi fost ameninţate de satana. În fine, până la urmă, cartea respectivă a ajuns la un anticar, că tot trebuia s-o vindem cuiva. Iar anticarul a făcut o afacere foarte bună: ne-a dat numai cinci lei, în condiţiile în care preţul de editură al cărţii e 35 de lei.

Ne-am întors la Godot şi-am constatat că ajunsesem după o altă echipă. Dezamăgirea – echipa câştigătoare avea onoarea de a face vizualul colecţiei pe următorul an –  s-a disipat repede, mai exact imediat ce am primit fiecare câte un pachet de cărţi, între care se afla şi volumul Cevengur. A urmat lansarea acestuia, la care au participat Maria Coman (jurnalist), Costi Rogozanu (publicist şi scriitor, zic eu), Antoaneta Olteanu (autoarea traducerii) şi Viorel Zaicu (director editorial ALL). Actorul Vlad Logigan a citit câteva fragmente din roman. Proaspăt afectat de lansarea eşuată din seara precedentă (Sofi Oksanen, Purificare), am apreciat stilul lecturii şi faptul că actorul a ştiut exact cât să citească astfel încât să-l aplaudăm la final, nu de bucurie că a terminat, ci pentru calitatea prestaţiei sale.

Şi-apoi a venit şi-o tombolă… Oricum i-aş descrie deznodământul, n-aş reuşi să cuprind toate sentimentele care m-au încercat. Se câştigau nişte tablete, e-book reader-e şi-o bicicletă, iar eu m-am nimerit strigat drept câştigător al unui e-book reader EvoBook, de la Evolio. Să spun că am fost surprins ar fi cam puţin. Cert este că nu mă ştiam „bun” la din astea, nu mă credeam norocos. Şi, pentru că seara s-a încheiat cu un scurt moment Dan Teodorescu (Taxi), mă uitam la cutia cu reader-ul şi auzeam muzica departe. Dan Teodorescu a cântat foarte, foarte fain… Mi s-a părut un artist extraordinar, mai ales datorită modului în care făcea conexiunile între piese. Versurile însă nu mi le amintesc. Din fericire, n-o să uit niciodată după-amiaza/seara asta. Şi n-o spun doar pentru că am câştigat ceva, dar mi s-a părut un eveniment foarte bine organizat şi mai ales un mod de a scoate în evidenţă o carte, Cevengur, aşa cum n-am prea văzut la noi.

Şi, dacă tot o să ziceţi că, uite, domle, l-au chemat acolo, i-au dat un e-book reader şi-acum le face reclamă, închei cu un anunţ: marţi, 3 aprilie, aveţi 50 la sută reducere la orice carte de pe www.all.ro. Nu e păcăleală, aşa că daţi sfoară-n ţară!

Citeşte şi:

0 comentarii la „Cum m-am distrat pe Strada Ficţiunii”

      1. Is constienta, de asta nici nu sufar foarte tare ca-s in Bucuresti, pentru ca iubesc Timisoara si nu prea ma vad traind in alt oras din tara asta, cu atat mai putin in capitala. Iar evenimentele pe care le pierd nu compenseaza ce am eu aici :).

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *