Bilanţ 2012

NewYearsEve1În ultima zi a lui 2011, îmi propuneam ca, printre primele lucruri pe care urma să le fac în 2012 să se numere interviurile cu Daniel Cristea-Enache şiFilip Florian. Le puteţi citi în pagina „interviurile mele”. Tot atunci, mi-am trasat ca obiectiv „să sparg multe dintre cărămizile lui Dostoievski”. Am citit şi am prezentat „Adolescentul” şi „Fraţii Karamazov”.

În anul 2012, am citit 70 de cărţi. Cu cea de-a 71-a o să trec în anul nou. „Jacob se hotărăşte să iubească” va fi prima carte prezentată pe blogul C.P. în anul 2013. Un nou început frumos, fără îndoială.

În 2012, am fost încântat, printre altele, de Marta Petreu, Octavian Soviany, Sofi Oksanen sau Eowyn Ivey, dar şi dezamăgit de „Magicianul” lui Fowles. Privind copertele pe care le-am arhivat pe pagina de facebook a blogului (le puteţi accesa dând like paginii), îmi dau seama că, din 70, nu au fost mai mult de cinci cărţi pe care le-am terminat cu greu. Un an cel puţin bun, în care m-am „reîntâlnit” cu Saramago şi l-am „cunoscut” pe Kusturica. Am descoperit câţiva scriitori români foarte buni (Leon Iosif-Grapini, Veronica D. Niculescu, Mihai Mateiu, Alexandru Vlad, Mihnea Blidariu şi Mioara Apolzan) şi am fost încântat să particip la câteva evenimente livreşti, precum Festivalul Internaţional de Literatură sau întâlnirile cu Simon Toyne şi Alina Nedelea.

Tot în ultima zi a lui 2011, scriam despre un proiect de suflet, despre care speram să vă ofer detalii peste un an. Ei bine, deşi proiectul mai are câţiva paşi de parcurs până la definitivare, pot să vă spun despre ce este vorba: biografia unui general român, considerat drept unul dintre cei mai buni generali ai armatei noastre de după 1989.

Exif_JPEG_422Nicolae Uscoi, eroul cărţii mele, a fost comandantul Academiei Forţelor Terestre în vremea când eram student acolo. Acum, în curtea acelei instituţii din Sibiu, se află două statui: Nicolae Bălcescu (al cărui nume îl poartă această şcoală militară) şi Nicolae Uscoi. Doar două, deşi instituţia are peste 165 de ani de existenţă. De ce Nicolae Uscoi, decedat în 2005, are statuie? O merită? Pe de altă parte, povestea nu este lipsită de mister, din moment ce unii încă nu sunt convinşi că accidentul de maşină în care a murit generalul Uscoi a fost doar o greşeală a şoferului. Au fost multe întrebări la care am încercat să răspund prin această carte, care sper să placă nu doar generaţiilor de studenţi de la Academia Forţelor Terestre. Când apare? Dacă totul merge bine (definitivarea copertei, găsirea unei edituri etc.), sper ca totul să fie gata până în aprilie. Oricum, consideraţi paragraful acesta doar un teaser. Voi reveni cu detalii. 🙂

Altfel, în tradiţia bilanţurilor mele stă şi lista scurtă a obiectivelor pentru anul ce vine. Interviurile pe care mi le doresc pentru prima parte a anului: Oana Boca-Stănescu, Octavian Soviany şi Ioan Es. Pop. O să citesc, sper, la fel de mult şi vă aştept în continuare pe blog. Îmi doresc şi vă doresc un 2013 cel puţin la fel de bun ca 2012. La mulţi ani!

Citeşte şi:

0 thoughts on “Bilanţ 2012”

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *