„Astăzi este mâinele de care te-ai temut ieri”, de Radu Paraschivescu

978-973-50-3851-9.3dÎn liberele dinaintea anului nou, l-am urmărit pe Radu Paraschivescu, la Digi24, vorbind despre ultima sa carte, dar şi despre ce înseamnă scrisul şi fotbalul pentru el. „De ce scrieţi?”, l-a întrebat prezentatorul. „Unii suferă de nevorbire”, a răspuns Radu, „eu sufăr de nescris.”

I-am citit cu drag romanul, ca unul care îl urmăreşte de câţiva ani, care i-a citit câteva cărţi (nu toate, dar nu numai „Ghidul nesimţitului”, cu care este asociat adesea) şi chiar a avut plăcerea de a-i lua un interviu. Şi-apoi, de fiecare dată când am impresia că pierd vremea uitându-mă la fotbal, mi-l amintesc vorbind despre cât sport încape şi-n viaţa lui, şi „mă iert”. Mi-a părut rău când a renunţat la postura de comentator în paginile „Gazetei Sporturilor”, dar l-am căutat apoi în „ProSport”, pentru că scrie despre latura aceasta, pe care numai inocenţii o cred fivolă, cu talent şi imaginaţie. Şi-apoi, am admirat mereu la Radu Paraschivescu lexicul. De fiecare dată când l-am citit şi-am încercat să scriu ceva la rândul meu, am obsevat că-mi vin cuvintele mai uşor. Poate că boala asta, a „nescrisului”, se transmite.

Ei bine, „Astăzi este mâinele de care te-ai temut ieri” este povestea unui imn, o ficţiune frumos şlefuită pe marginea versurilor unei balade irlandeze, „The Fields of Atherny”. Despre cum, pe la jumătatea secolului XIX, Irlanda a fost lovită de „boala cartofului”, iar unii, chiar dacă munceau la căile ferate, erau nevoiţi să fure pentru a-şi îngriji familia, pentru că englezii nu le plăteau lefurile la timp. Despre un astfel de irlandez, Michael Flaherty, prins la furat şi trimis într-o închisoare din Tasmania, „Porţile Iadului”, dar şi despre cântecul pe care fratele lui Michael i-l dedică acestuia înainte de a fi luat şi dus departe de cei dragi. Cântecul acela este „The Fields of Atherny”, iar titlul cărţii vine de la inscripţia pe care deţinuţii „Porţilor Iadului” o descoperă pe pereţii închisorii.

Romanul comută de la povestea foametei din Irlanda la istorisirea personală a lui Michael, după care sare în timp, către un orizont temporal mai recent, un meci de fotbal pe care microbiştii sigur şi-l amintesc, finala Champions League 2005, Liverpool-Milan, în care englezii au egalat după ce fuseseră conduşi cu 3-0 şi au câştigat la lovituri de departajare. Legătura este tocmai acest „The Fields of Atherny”, pe care un descendent al acelui Michael îl adaptează în „The Fields of Anfield Road”. În roman, jucătorii lui Liverpool marchează chiar când galeria cântă versurile noului imn…

Cel mai bine cred că i-a ieşit lui Radu Paraschivescu partea cu jurnalul deţinutului. Altfel, scrisul lui păstrează farmecul obişnuit, chiar dacă, pe alocuri, abuzează de nume de persoane şi locuri, parcă din dorinţa de a prinde mai bine povestea în spaţiul la care se referă. Partea a doua, care mi-a amintit de „Febra stadioanelor” a lui Nick Hornby, o să placă foarte mult pasionaţilor de fotbal, dar mi-e teamă de reacţia celor care nu prea gustă fenomenul, mai ales că nici eu n-am fost prea încântat să citesc spre final descrierea pe larg a meciului. Una peste alta, e un roman reuşit. M-a făcut să caut imnul pe youtube. Când e cântat pe stadion, aşa cum a fost la un Irlanda-Spania din 2012, este extraordinar. Chiar dacă mai există şi The Dubliners, varianta Molly McColgan mi se pare cea mai reuşită din ce am găsit:

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=a7M-7sOrmPg]

Pentru că am amintit de acea emisiune de la Digi 24, aş mai menţiona uşoara dezamăgire pe care Radu o simte când unii îl asociază numai cu „Ghidul nesimţitului”. Dincolo de faptul că îl asociez unui traducător foarte bun, pentru mine el este şi un prozator căruia caut să-i citesc romanele imediat ce apar.

radu-paraschivescuRadu Paraschivescu, „Astăzi este mâinele de care te-ai temut ieri”, Editura Humanitas, 2012

Citeşte şi:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *