Lansare “Cronicile genocidului”

  •  
  •  
  •  
  •  

20130118_183205Am avut plăcerea de a mă afla printre cele 20-30 de persoane care i-au fost alături lui Radu Aldulescu, cu prilejul lansării romanului “Cronicile genocidului”, eveniment care a avut loc la librăria Cărtureşti Verona din Bucureşti. L-am revăzut şi pe Daniel Cristea-Enache, care a jucat rolul de amfitrion şi a ridicat o miză importantă pentru teoreticienii literaturii: “De ce să nu faci un obiect de cercetare pornind de la subiectul Personajul în opera lui Radu Aldulescu?”

Altfel, am reţinut că Aldulescu este “un scriitor pe care te poţi baza”, chiar dacă încă nu este tradus (va fi abia anul viitor). “Radu Aldulescu este un câştigător pe terenul meseriei sale”, a mai spus Daniel Cristea-Enache, iar Bianca Burţa-Cernat a mers tot pe ideea fructificării pe tărâm teoretic a literaturii lui Aldulescu: “Îşi aşteaptă în continuare monograful”.

coperta1Completez cele auzite cu o menţiune pe care Daniel Cristea-Enache  a făcut-o, pe facebook, după lansare: “aşa cum G. Călinescu i-a integrat în Istoria sa din 1941 pe scriitorii contemporani cu el, de aceeaşi vîrstă cu el, mai tineri biologic decît el – este absolut firesc ca acest circuit canonic să nu-i respingă din principiu pe scriitorii de azi, pe considerentul că sînt prea tineri. Aldulescu nu e prea tînăr la aproape 60 de ani şi cu o operă de romancier în spate”.

M-am bucurat să-l revăd pe Radu şi să fiu din nou printre oameni care iubesc literatura. Numai că lansarea mi s-a părut prea pe lângă subiect. S-a vorbit despre cât de neajutoraţi sunt scriitorii români, despre Aldulescu la modul general (cât de viguros e :), cât de netradus e etc.), dar mai puţin despre “Cronicile genocidului” – am aflat că titlul se trage din cel al unei rubrici pe care scriitorul ar fi trebuit să o ţină într-un ziar. Mi-am cumpărat cartea, aşa că, după ce o citesc, voi povesti mai multe.

Citeşte şi:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *