De ce îl citesc pe Norman Manea?

  •  
  •  
  •  
  •  

Nu pot să-mi imaginez că dialogul încins dintre Ovidiu Şimonca şi Alex. Ştefănescu este regizat pentru ca scriitorul discutat, Norman Manea, să câştige audienţă. Sigur că nu este vorba de o regie, chiar dacă intersecţia dintre afirmaţiile celor doi n-are cum să provoace, pentru neavizaţi, decât curiozitate şi un pic de dezgust faţă de modul în care nişte intelectuali se pot certa pe seama unei chestiuni variabile şi aproape imposibil de cuantificat – valoarea literară.

M-a surprins punctul de vedere al lui Alex. Ştefănescu: „Despre cărțile lui Norman Manea, pe care le-am citit din obligație profesională, am încercat să scriu atunci când am alcătuit volumul „Cum te poți rata ca scriitor”. Mi-am dat seama, încă o dată (pentru că mai făcusem această constatare înainte de 1989), că sunt scrise silnic, fără talent și cuprind o filozofare amatoristică. Eu aveam nevoie însă pentru volumul meu (subintitulat „cărți proaste”) de altceva și anume nu doar de cărți lipsite de valoare literară, cum sunt cele ale lui Norman Manea, ci de cărți ridicole, pline de umor involuntar. Cărțile lui Norman Manea sunt plicticoase și atât, nu te poți amuza pe seama lor. Pentru conformitate, redau începutul unui articol pe care Ovidiu Şimonca l-a publicat în “Observator cultural”: “Fac un pariu public cu dl Alex. Ştefănescu. Pun pariu că domnia sa n-a citit nimic din opera lui Norman Manea. Pînă în prezent, de cînd este critic literar, Alex. Ştefănescu n-a scris o cronică la o carte de Norman Manea. Doar imprecaţii. Doar lucruri pe lîngă. Doar glume grosiere şi afirmaţii care nu par ale unui intelectual. Ultima, în Adevărul, din 1 februarie, că Norman Manea ar fi un scriitor submediocru.”

Încă nu am citit nimic de Norman Manea, iar dialogul încins dintre Ovidiu Şimonca/Observator cultural şi Alex. Ştefănescu mă determină să nu mai amân momentul. Lectura mea din zilele următoare va fi „Întoarcerea huliganului”. Să văd dacă-mi place sau nu. Este acest roman lipsit de valoare literară, aşa cum apreciază Alex. Ştefănescu?

Citeşte şi:

0 comentarii la „De ce îl citesc pe Norman Manea?”

  1. Am citit doar “Anii de ucenicie ai lui August Prostul”, despre care am scris pe fostul meu blog acum vreo patru ani: http://jovimpresii.blogspot.ro/2009/01/anii-de-ucenicie-ai-lui-august-prostul.html

    Era o carte mai greu de inteles, dar nu mi-a facut impresia ca ar fi submediocra scriitura lui Norman Manea, dimpotriva… Mi s-a părut chiar inventiva si speram sa il citesc in continuare, chiar cu romanul la care esti tu acum. Abia astept sa vad parerea ta 🙂

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *