„Viaţa mea pe net”, Alexandra Ares

  •  
  •  
  •  
  •  

coperta1Genul de carte care nu-ţi dă bătăi de cap, dar te distrează şi-ţi oferă câteva ore de detaşare. Este prima mea lectură din colecţia „Chic” a Editurii Polirom, determinată mai ales de nominalizarea romanului la cel de-al doilea premiu literar („Readers Favorite”, la categoria „Ficţiune/Umor”, după ce în 2011, prima ediţie a fost nominalizată la cea mai bună carte a anului, „Best Book Awards USA” pentru „Women Fiction”).

O tânără ambiţioasă, pasionată de artă contemporană, se mută la New York (oraş în care trăieşte şi Alexandra Ares), unde-şi găseşte un loc de muncă într-o galerie de artă şi se îndrăgosteşte de un artist. Toate bune şi frumoase până când atât job-ul cât şi iubitul se evaporă din diverse motive. Singură, Emily caută să se descurce atât material cât şi în privinţa întâlnirilor amoroase.

Şi-atunci, ce să faci dacă nu „să intri” pe net? Folosind Craigslist, un portal gen sentimente.ro sau ceva de genul ăsta, Emily îşi dă întâlnire cu tot felul de dubioşi, dispuşi să ofere o ieşire la restaurant în weekend. Este felul în care dă inclusiv peste un faimos regizor, fapt care-o propulsează pe prima pagină a tabloidelor. Numai că nu totul este roz. Ciudaţii cu care se întâlneşte au tot felul de pretenţii şi o imaginaţie care virează uşor către obscenitate, iar treburile se complică atunci când Emily constată că este nevoită să-şi subînchirieze locuinţa pentru a face faţă cheltuielilor, fapt care poate fi privit ca o portiţă găsită de scriitoare pentru a-şi pune protagonista în faţa unor situaţii inedite. Portiţa aceasta, ca şi altele, nu este deloc forţată, ci pare în firea lucrurilor, ca mai tot romanul, desprins din ordinea normală a vieţii într-un mare oraş capitalist. Puţin exagerată pare acţiunea atunci când Emily, datorită cunoştinţelor sale privitoare la arta contemporană, descoperă un tablou, pentru care urmează să fie recompensată cu o avere… E o turnură de tip happy-end oarecum forţată, dar nu imposibilă, amplificată de faptul că viaţa amoroasă a tinerei se împlineşte previzibil într-o cheie pomenită când şi când pe parcursul romanului. Pe scurt, prea se termină bine toate…

Romanul nu surprinde prin exerciţii stilistice, dar deschide o fereastră prin care vezi lumea americană, sălbatică şi ispititoare în acelaşi timp. Emily e o Alexandra Ares care descoperă duritatea vieţii sociale, dar şi frumuseţea unei libertăţi a traiului specific metropolei. „Viaţa mea pe net” mi-a amintit de proza titulară a volumului „Preţul corect”, scris de Constanţa Roşoiu, în care o tânără îşi tot dă întâlniri pe net până când este sechestrată de un maniac. Până la un punct, destinul celor două tinere se aseamănă, numai că într-un caz tragicul rămâne tragic. La Alexandra Ares, finalul e hollywoodian. Nu e rău, dar e mai „chic”.

AlexandraAres-Alexandra Ares, „Viaţa mea pe net”, Editura Polirom, 2012

Citeşte şi:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *