„Best of – proza scurtă a anilor 2000”, Marius Chivu (editor)

Scriam cândva, şi martoră mi-e arhiva blogului, că n-ar fi rău să existe şi la noi un fel de Antologie Granta. Un volum cu ajutorul căruia să ai acces simultan la mai mulţi scriitori necunoscuţi. Ca să-i testezi, să vezi ce le poate „tastatura” şi, ajuns în librărie, să nu rişti o alegere nefericită. Şi Marius Chivu se gândea la treaba asta, drept pentru care s-a înhămat la o muncă foarte grea. Practic, ce face juriul Granta la britanici sau americani, la noi a fost dus la bun sfârşit de un singur om. Pasionat.

În ultimii ani, a citit şi recitit aproape 40 de autori şi 60 de volume de proză scurtă, plus câteva tomuri colective, pentru a face o selecţie de 23 de autori, cu 40 de povestiri. Cât de discutabilă e selecţia ştiu numai chibiţii din lumea literară şi cei care se consideră nedreptăţiţi. În ce mă priveşte, consultând ce am scris cu ani în urmă despre o posibilă Granta românească, am constatat că unii dintre cei pe care i-aş fi inclus în acest volum au trecut şi de ochiul editorului acestui „Best of”. Îi menţionam atunci pe Florin Lăzărescu, Dan Lungu şi Petru Cimpoeşu. Ultimul nu s-a „calificat”. În schimb, i-am regăsit cu plăcere pe Lucian Dan Teodorovici, Radu Paraschivescu, Cezar Paul-Bădescu, Veronica D. Niculescu, Mihai Mateiu, Adrian Georgescu şi Lavinia Branişte.

Nu citisem nimic de regretatul Sorin Stoica (1978-2006). L-am descoperit acum şi-i înţeleg pe cei care îl tot amintesc când vine vorba de proza scurtă şi de dispariţia prematură a unui posibil nume mare în literatura română. Şi-am mai citit în premieră ceva de Cosmin Manolache, Dan Coman sau Ioana Baetica Morpurgo, nume de care, probabil, o să mă mai „leg” în anii următori. Dacă ei nu se lasă de scris, iar eu de citit 🙂

Au fost şi proze care nu mi-au plăcut. Cum să te atragă tot, tot, tot dintr-un volum atât de cuprinzător? Dar merită să-l aveţi în casă. Măcar ca să nu mai spuneţi (unii dintre voi) că ai noştri nu ştiu să scrie sau să vă întrebaţi dacă merită să citim literatură română contemporană. Păi, merită, doar că ea nu se citeşte singură, trebuie să căutaţi. Iar Marius Chivu, cu această selecţie, subiectivă ca orice demers individual, vă restrânge aria de căutare, poate, poate daţi peste vreun autor care vă merită atenţia.

Marius Chivu (editor), „Best of – proza scurtă a anilor 2000”, Editura Polirom, 2013
Marius Chivu (editor), „Best of – proza scurtă a anilor 2000”, Editura Polirom, 2013

Citeşte şi:

0 comentarii la „„Best of – proza scurtă a anilor 2000”, Marius Chivu (editor)”

  1. Salutare,
    Petru Cimpoeşu nu avea cum să se “califice”, întrucît nici nu a fost luat în calcul: criteriul, ca şi la Granta, este anul debutului în cadrul deceniului respectiv, or Cimpoeşu nu putea face parte dintr-o antologie dedicată anilor 2000 devreme ce a debutat în 1985 🙂
    Cu bine,
    MC

    1. Mulţumesc pentru lămurire. Eu îl citisem pe Petru Cimpoeşu atunci, când cu Granta “străină”, şi aş fi vrut să intre într-o antologie de genul acesta. Mi-a plăcut, desigur, dar aveţi dreptate, n-avea cum să se “califice” din cauza anului în care a debutat. Felicitări pentru iniţiativă!

      1. De altfel, am scris foarte limpede în prefața antologiei care au fost cele două criterii de selecție:

        1) debutul individual să se fi petrecut cel mai devreme în preajma anului 2000 (adică după 1998-`99);
        și 2) autorul să fi publicat cel puțin un volum de proză scurtă (nu am luat în calcul povestiri publicate online sau prin reviste).

        Din păcate nu sînteți singurul care n-a citit prefața, dar și-a exprimat diverse preferințe contrar criteriului de selecție 🙂

        Mă bucur însă că ați găsit antologia demnă de consemnat și m-ar fi interesat să știu chiar și ce povestiri nu v-au plăcut.

        Cele bune,
        MC

        1. Am citit prefaţa, dar am amintit de Petru Cimpoeşu numai în relaţie cu vechea mea postare. Sigur că nu avea cum să intre şi aţi lămurit foarte bine aspectul acesta. Acum, regret că nu am făcut precizarea, în locul dvs., când am scris despre volum.
          N-aş spune ce nu mi-a plăcut, pentru că volumul este prea reuşit pentru a insista asupra unor chestiuni negative, care sunt de ordin personal şi subiectiv. Ce nu mi-a plăcut a fost nesemnificativ faţă de ce mi-a plăcut. Cartea merită citită şi sper să găsesc ceva asemănător şi peste zece ani.
          Mulţumesc pentru feedback. Este important să ştiu că vă pasă.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *