„Adevărul despre medicina alternativă”, Simon Singh, Edzard Ernst

  •  
  •  
  •  
  •  

Datorită celor de la Booktopia.ro, care mi-au analizat profilul de cititor, doldora de cărţi de ficţiune, m-am ales cu acest volum de medicină, perechea mea de la Blind Date-ul de Valentine’s. Şocant, dar nu iremediabil. 🙂 Ba chiar util.

Altfel, cum aş fi aflat că medicina alternativă încearcă să trateze afecțiunile în alte moduri faţă de medicina convenţională, adică prin aplicarea unor tehnici precum acupunctura, homeopatia, biorezonanța, terapia bazată pe masaj, iridologia, terapia cu lipitori, ventuzele şi altele?

Sigur că, înainte să încep lectura, m-am gândit că voi avea probleme cu termenii specifici domeniului. M-am înşelat, pentru că asta este o carte cam pentru oricine, o lectură facilă, pe înţelesul oricui. Am aflat o mulţime de lucruri interesante. De exemplu, ştiam că vitamina C creşte imunitatea organismului. Dar ea este folosită de corp şi pentru a produce colagen, „care aglutinează muşchii, vasele de sânge şi alte structuri ale corpului, ajutând la vindecarea rănilor. Lipsa vitaminei C duce la sângerare, la deteriorarea cartilagiilor, pielii, gingiilor, dinţilor”.

Marinarii din secolul XVIII mâncau în mare parte hrană lipsită de vitamina C. Din cauza lipsei acestei vitamine se îmbolnăveau de scorbut. „Bolnavul de scorbut se dezintegrează treptat şi moare în chinuri”, pentru că tot corpul îi putrezeşte.

Progresul medical actual se datorează nu numai medicilor ci şi voluntarilor fără voie care, în lipsă de alte soluţii, acceptau tratamente experimentale. De exemplu, în secolul XVIII era uzuală tratarea bolnavului prin „lăsare de sânge”. Pentru că medicii nu ştiau cum circulă sângele în corp, credeau că acesta poate să stagneze şi să provoace îmbolnăvirea, iar procedeul „lăsării de sânge” presupunea extragerea sângelui din corp (în diferite cantități, dictate de situație). Pentru că au apărut opinii care au contrazis eficiența acestei practici în orice situație, au fost declanșate studii, majoritatea făcute pe cine se nimerea să se îmbolnăvească. De exemplu, un doctor „a început testarea prin împărțirea în trei grupuri a unui lot de 366 de soldați cu diferite probleme medicale. Primele două grupuri au fost tratate fără să se recurgă la lăsarea de sânge… Cel de-al treilea grup a fost tratat prin lăsare de sânge”. Inclusiv George Washington, „un uriaș de 1,92, a fost golit de jumătate de sânge în mai puțin de o zi”, pentru a-i fi tratată o problemă medicală, care la început s-a manifestat precum o răceală, ce avea totuşi să se dovedească fatală.

Pe de altă parte, cartea asta vă va fi utilă în cazul în care vreți să aflați detalii despre originile acupuncturii (China sau centrul Europei?), despre cum funcționează şi când este recomandată această metodă de tratament. Conţine şi imagini cu punctele de pe corp unde se regăsesc nervii care fac obiectul acupuncturii.

O altă ramură a medicinei alternative este reprezentată de homeopatie, despre care găsiți o mulțime de idei lămuritoare. Mai sunt dezbătute și idei despre chiropractică și fitoterapie, iar la finalul cărții este prezentată o listă cu toate terapiile alternative și principiul după care funcționează:  „Iridologia: se spune că fiecare punct de pe iris corespunde unui organ iar neregularitățile indică nereguli ale organelor respective”; „Kineziologia: se spune că forța musculară testată manual indică starea de sănătate a organelor interne”.

O lectură mai degrabă utilă decât plăcută. Sigur n-aş fi ales cartea de pe raft. Noroc cu iniţiativa celor de la Booktopia.ro. 🙂

„Adevărul despre medicina alternativă”, Simon Singh, Edzard Ernst, Editura Humanitas, 2013
„Adevărul despre medicina alternativă”, Simon Singh, Edzard Ernst, Editura Humanitas, 2013

Citeşte şi:

0 comentarii la „„Adevărul despre medicina alternativă”, Simon Singh, Edzard Ernst”

  1. Mă gândeam eu că va fi ceva de genul ăsta. Nici eu nu aș fi ales cartea de pe raft, decât dacă m-ar fi împins vreo nevoie. Dar poate asta era și ideea, sa primești o carte ce nu se regăsește în profilul tău. Citatul despre iridologie mi-a amintit de spusele cuiva în legătură cu dantura, tot în aceeași notă- că fiecare dinte/măsea corespunde unui organ. Nu știu dacă așa o fi, pentru că nu prea m-am informat în acest domeniu.

    1. Până să văd ce carte am primit, am crezut că ţi se oferă ceva pe gustul tău. Acum, cred că e şi asta o idee: să te rupi puţin de ritmul cu care eşti obişnuit, să încerci altceva.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *