“Viaţa face toţi banii”, Vlad A. Popescu

Citisem „Viaţa face toţi banii” înaintea lansării de la Librăria Bastilia, eveniment care a avut loc acum câteva zile, adică în plin început de vară bucureşteană. Îmi imaginasem că lansarea n-are cum să strângă mai mult de o echipă de fotbal, dar, credeţi-mă, instalaţia de aer condiţionat ar putea să scrie mai mult şi mai aplicat despre aglomeratia pe care a reuşit să o producă în spaţiul generos de la Bastilia acest Vlad A. Popescu, într-o seară de mijloc de săptămână, când pare că şi semafoarele se ruşinează de câte maşini vor să se vâre prin pâlnia de la Piaţa Romană. Chiar i-am spus cuiva că Vlad A. Popescu trebuie că are multe rude şi prieteni de a reuşit să strângă atâta populaţie într-o librărie. Îmi aminteam de alte evenimente, cu autori ceva mai celebri 🙂 faţă de Vlad, la care nu se strânseseră mai mult de 20 de persoane.

În fine, aţi zice că poate lumea n-a venit pentru Vlad, ci pentru cei care au vorbit despre cartea lui, anume Alex. Ştefănescu şi Daniel Cristea-Enache. Dar ce semn mai clar despre valoarea unei cărţi dacă nu faptul că, la „botezul” ei, participă astfel de personalităţi ale criticii literare? Şi, cum eu ştiam despre ce a scris Vlad, despre nebunia din prozele sale scurte, eram curios să aflu ce aveau de spus cei doi. Dintre care, unul, „ambasadorul” colecţiei în care a fost inclus volumul, „Lista lui Alex. Ştefănescu”, iar celălalt, DCE, considerat chiar de AŞ un fel de urmaş în privinţa criticii de întâmpinare.

Îmi era teamă că iar risc să laud un autor tânăr şi se vor lua unii de mine că, uite, iar citesc nişte neica-nimeni, care sunt zero în raport cu literatura mare. Că de ce nu mă concentrez pe Mo Yan şi pe Sabato şi pe mai ştiu eu care li se par lor valoroşi… Aşadar, deşi citisem cartea lui Vlad înainte de lansare, am vrut să am confirmări. Şi le-am avut. Complezente sau nu, interesate sau nu, ele au venit. DCE a vorbit despre „inteligenţa speculativă” a lui Vlad A. Popescu şi despre faptul că două dintre prozele scurte din acest volum („Pe locuri, fii gata, aşteaptă!” şi „Ultima noapte de neuitat, prima zi de şcoală”) ar merita să fie incluse în orice antologie a prozei scurte româneşti de după 1990. N-am distins nimic de rău din partea lui DCE, care a părut să fi citit mare parte din volum, iar despre AŞ, ce să mai spun? A apreciat exact ce remarcasem, în sinea mea, şi eu cu câteva zile mai devreme: faptul că Vlad A. Popescu ar putea să deschidă un magazin de idei.

Şi cu asta, ajung la remarcile mele, prin care nu încerc să vă conving să cumpăraţi „Viaţa face toţi banii”, ci să ţineţi minte numele autorului. Este unul dintre cei mai puternici scriitori români contemporani la capitolul imaginaţie. Vlad ar putea sa povestească orice. În cuvinte accesibile, fără preţiozităţi, dar şi fără să plictisească. Iar ăsta este cel mai important aspect la orice proză, pe care Vlad, cumva, îl reuşeşte. Intră cu mintea sa în cele mai inaccesibile locuri ochiului comun şi face, de acolo, literatură. Proza lui este scormonitoare, jucăuşă şi infinită în posibilităţile de exploatare.

Poate cel mai mult mi-a plăcut o proză de o pagină. Se cheamă „Mediu” şi este despre cineva care nu iese cu nimic în evidenţă, dar care crede că tocmai acest fapt îl face special. „Programul meu presupune cam tot ceea ce face, în medie, un om activ care trăieşte în mediul urban. Locuinţa medie ca suprafaţă este situată într-un cartier socotit mediu potrivit standardelor de viaţă. Culmea, până şi echipa de fotbal cu care ţin este medie, nu are ambiţii la cupele europene, nici emoţii cu retrogradarea. Per total, sunt un mediocru perfect mediu, nu ies cu absolut nimic în evidenţă, nici în sus, nici în jos. Iar asta mă face cu totul şi cu totul special.”

Veţi mai auzi de Vlad A. Popescu, pentru că scrie din convingere şi nu din interes. Este expert la Banca Naţională şi a fost dublu campion mondial la „Hattick”, un joc online de tip manager de fotbal în care sunt activi milioane de jucători. Ei bine, răbdarea de care Vlad a avut nevoie pentru a urca şi a deveni cel mai bun în „Hattrick” s-a transformat în plăcerea de a pune literă după literă pentru a face literatură din puterea imaginaţiei. „Viaţa face toţi banii” vine după alte două volume de proză scurtă (ultimul, în 2001), deci acesta nu este un debut. Numai că poate însemna confirmarea unui nume în proza scurtă românească şi, cine ştie, a unui viitor romancier.

"Viaţa face toţi banii", Vlad A. Popescu, Editura ALLFA, 2014, 262 de pagini
“Viaţa face toţi banii”, Vlad A. Popescu, Editura ALLFA, 2014, 262 de pagini

Citeşte şi:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *