„La taclale cu idolii”, Daniela Zeca-Buzura

  •  
  •  
  •  
  •  

„Avatar al dezbaterii, talk-show-ul este un gen în plină glorie în televiziunea actuală.” Este prima frază pe care editura o aşază pe coperta a IV-a. Şi nu este deloc o afirmaţie goală de conţinut. Ce ar susţine mai bine lucrul acesta dacă nu cifrele? Iată câteva: 18.714 ediţii ale emisiunilor de tip talk-show au fost difuzate de principalele 13 televiziuni cu acoperire naţională în perioada 2001-2011. Spre comparaţie, în următorii doi ani, talk-show-urile s-au comportat ca nişte grăunţe de floricele în ceaun: 47.149 ediţii, între ianuarie 2012 – iunie 2014.

Apoi, oricât ar contesta unii sau alţii, mai mult sau mai puţin jurnalişti de meserie, tot la cifre trebuie să ne raportăm când vorbim de elită: „Sinteza zilei”, emisiunea trist de celebră de la Antena 3, a ocupat primul loc în audienţa talk-show-urilor de la noi, din 2013, la nivel naţional şi urban.

Cartea Danielei Zeca-Buzura, un profesionist în materie de jurnalism de televiziune, este doldora de astfel de exemple, din care se pot trage concluzii şi pe marginea cărora se poate comenta cât pentru o altă carte. Ce să spui despre faptul că, tot în 2013, aceeaşi televiziune de „ştiri”, a ocupat, cu ale sale talk-show-uri, primele 10 locuri din clasamentul la nivel urban? Iar din cele 10 emisiuni, 8 sunt politice…

Iar asta este numai o felie din cozonacul propus de Daniela Zeca-Buzura. Un cozonac riguros pritocit, cu răbdare, cu ceva teorie în perspectivă, la început, ca introducere şi delimitare în noţiunea de talk-show, iar apoi cu disecare, degustare pe bucăţele, pe exemple concrete, pe studii din piaţa media românească şi pe referinţe la Tucă, Turcescu, Andrei Gheorghe, Eugenia Vodă şi alţii.

Cei care lucrează în domeniu ar putea găsi aici un manual prin care să-şi înţeleagă profesia. La fel şi studenţii. De altfel, o bună parte din carte, datorită aspectului său teoretic, pare croită pentru specialişti sau pentru cei care studiază ca să devină specialişti. Însă există şi un conţinut consistent de exemple şi statistici, interpretate cu echilibru şi nepărtinire de Daniela Zeca-Buzura, care conţinut face din carte o sursă de satisfacere a curiozităţilor media pentru publicul larg. Cel care a privit fără să clipească la „mânuţele astea două” ale lui Florin Călinescu. Cel care a auzit de Oprah, însă o mai caută pe Elodia. Cel care iubeşte scandalul, protestul, gălăgia, discordia şi setea de pedeapsă.

Pentru toţi aceştia, în anexe, interviul Eugeniei Vodă cu Traian Băsescu, un interviu pentru istorie, din care orice aspirant la profesia de jurnalist ar putea să extragă măcar câteva lecţii despre cum se conduce o discuţie cu un om puternic şi versatil.

„E.V.: Da, dar ştiţi, ţara are impresia că preşedintele nu mai are voie să facă lucruri, să ceară o ţuică, cu camera de filmat pe el…

T.B.: Ce greşeală!

E.V.: …să danseze dezlănţuit – am auzit, nu v-am văzut!

T.B.: Ce greşeală!

E.V.: Să dansaţi dezlănţuit şi să… aţi bătut podeaua cu palma?

T.B.: Păi dacă era dans ţigănesc? Mă uitam şi eu la cel de…

E.V.: Şi ce căutaţi acolo?

T.B.: Păi eram în vacanţă, pe litoral, cine… de ce trebuie să stau încuiat în vila de la Neptun în vacanţă?

E.V.: Nu să staţi încuiat, dar… de ce cu camera pe dumneavoastră?”

Continuarea, în „La taclale cu idolii”. Sau aici, începând cu minutul 45:

https://www.youtube.com/watch?v=IzT-4eyIDpA

Bună carte. O părticică din România, privită din fotoliu, cu carneţelul şi creionul la îndemână.

Citeşte şi:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *