„Căsnicie”, Dan Coman

coperta1„Când am simţit‑o în spatele meu, am tresărit. Mă speriasem destul de tare, dar ea a râs şi s‑a lipit de mine, prinzându‑mă de mâini. Mărise ritmul mişcării, luându‑mi palmele şi trecându‑mi‑le peste abdomen şi de‑a lungul pieptului şi pe deasupra gâtului, repetând mişcarea, şoptindu‑mi: atinge‑te uşor, dansează şi atinge‑te cât mai uşor. S‑a desprins de mine şi eu am deschis puţin ochii şi am văzut‑o întorcându‑se pe canapea, aşezându‑se turceşte, privindu‑mă şi zâmbind – şi am continuat să dansez, dar mâinile nu mi le‑am putut mişca, parcă‑mi erau de plumb. El e aici şi te priveşte, am auzit vocea Dariei şi atunci, brusc, am izbucnit în plâns. Ea n‑a zis nimic, a stat nemişcată pe canapea şi m‑a privit cum plâng ca proasta în mijlocul camerei.”

Despre romanul lui Dan Coman, „Căsnicie” (Polirom, 2015), am scris pe BookHUB.

Citeşte şi:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *