Despre tăcere, cu Doina Ruşti

tacere.rusti

Dintre tăcerile lumii – cel mai mult îmi place tăcerea aspirației. Omul pârjolit pe dinăuntru arată hipnotizat și erect, cum e chifla abia scoasă din cuptor. Tăcerea mea e exact ca-n roman, mă suge narcotic: “Peste oraş domnea noaptea ca o căpuşă.” (Manuscrisul fanariot)

Citeşte şi:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *