Cristina Nemerovschi – Despre iubire, din “Păpuşile”

“Știu ce nu e iubirea. Iubirea nu e frică; iubirea nu e teamă constantă de lucrurile care s-ar putea întâmpla, de oamenii pe care i-ai putea pierde. Iubirea nu sunt planurile de viitor pe care ți le faci. Iubirea nu e lipsa de încredere în propria ta persoană. Iubirea nu sunt alții, iubirea nu înseamnă grija de a afla ce cred alții despre tine. Iubirea nu e oboseală, nu e plictis, nu e banalitate. Iubirea nu e ură, invidie, iubirea nu e atunci când îți propui să fii altcineva. Iubirea nu e atunci când minți, când nu poți fi sincer, când umbli prin lume cu o mască pe față. Iubirea nu e atunci când te ascunzi sub o plapumă și aștepți să treacă timpul, pentru a fi altcineva sau pentru ca lumea să te uite. Iubirea nu e trecut sau viitor. Iubirea nu e așteptare, nu e vis. Iubirea nu e o amintire pe care n-o mai poți schimba. Dacă simți toate astea, ești departe de iubire. Iubirea e, în primul rând, nebunie. Iubirea e sinceritate, dar nu orice fel, ci una dusă la extrem. Iubirea e risc; e saltul în gol de pe un vârf de munte. Iubirea e încredere. Iubirea e atunci când vrei să cuprinzi toată lumea în pumn și s-o ascunzi sub pernă. Iubirea e dorința de a trăi fiecare minut, de a lua timpul impersonal pe care-l trăiesc și alții și a-l transforma în ceva al tău, numai al tău. Iubirea e zâmbetul cu care te trezești pe față într-o dimineață de iarnă. Iubirea e o noapte în care se văd bine stelele, și te uiți pe geam, și simți că vrei să iei în brațe siluetele negre ale copacilor din depărtare. Iubirea e un cal galben care aleargă spre tine, și tu nu vrei să ajungă niciodată, ci să-l privești la nesfârșit. Iubirea e când sari din pat, îți lovești degetele de piciorul mesei și te întrebi ce ai făcut de ai ajuns cea mai norocoasă ființă din lume. Iubirea e vocea ei la telefon, și părul ei roșu în bătaia vântului, și bocancii ei mărimea 38, și periuța ei portocalie de dinți, și rujul maro, și cerceii cu rubin. Iubirea e când simți că ea depinde de tine. Că nu mai poate fi fără tine.”

Interviul meu cu Cristina Nemerovschi – aici; despre “Păpuşile”, am scris: aici.
cristina
Licențiată în filosofie, cu un master despre L. Wittgenstein, Cristina Nemerovschi a debutat în 2010, cu romanul „Sânge satanic”. Reeditată doar câteva luni mai târziu, „Sânge satanic” s-a impus ca un adevărat fenomen social, consacrând un nou stil în literatura tânără și inspirând numeroase manifestări artistice: poezie, piese de teatru, visual art, muzică. Romanul a primit referințe elogioase, fiind comparat cu opere-cult ale unor autori precum J. D. Salinger, Henry Miller, Irvine Welsh, Chuck Palahniuk, Bret Easton Ellis sau Anthony Burgess, și a fost distins cu premiul „Tiuk!” pentru debut, cu titlul „Cartea anului 2011”, nominalizare la titlul „Cartea anului 2010”, ales printre finaliștii Premiers Romans En Lecture.
1621972_928725940500688_8893269116945827350_n

Al doilea său roman, „Pervertirea”, a apărut în 2012 la editura Herg Benet. Cartea a fost supusă controverselor încă din primele luni, câteva lecturi fiind întrerupte, temele romanului fiind considerate „imorale, violente și indecente”. „Ani cu alcool și sex” (noiembrie 2012, Herg Benet) este al treilea roman semnat de Cristina Nemerovschi, o continuare la „Sânge satanic”. În 2013, în colecția „Cărțile Arven” a editurii Herg Benet apare „nymphette_dark99”; cartea este reeditată doar câteva luni mai târziu. În același an, apare și cea de-a treia ediție a romanului „Sânge satanic”. În noiembrie 2013, Cristina Nemerovschi publică, tot la Herg Benet, un volum compus din discuțiile avute cu cititorii săi și fragmente din interviuri, intitulat „Ce facem cu România? – Cititorii în dialog cu Cristina Nemerovschi”. Anul 2014 a însemnat alte trei noi titluri: „Rezervaţia unicornilor”, „Cum a ars-o Anghelescu o lună ca scriitor de succes” şi „Păpuşile”, toate la Herg Benet. Recent, directorul editurii Herg Benet, Alex Voicescu, a anunţat că Anna Vary, autoarea primelor două volume din trilogia „Ultima vrăjitoare din Transilvania”, este, de fapt, Cristina Nemerovschi.

Citeşte şi:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *