Cum te schimbă un moment tragic – despre „Mica mea inimă de om singuratic” de Vlad Drăgoi

  •  
  •  
  •  
  •  

Cu fraze lungi, interminabile, care însă nu-şi pierd logica şi muzicalitatea, Vlad Drăgoi consemnează frământarea de câteva ore nocturne a unui tânăr care crede că a comis o crimă din greşeală.

Personajul său principal se numeşte Vlad şi are 25 de ani, iar posibila crimă are loc într-un mall, în spaţiul dedicat compactării gunoaielor. Vlad lucrează în librăria mallului, iar într-o seară, înainte să plece acasă, aruncă nişte cutii în compactor, apasă butonul verde, prin care maşinăria începe să lucreze, şi aude nişte zgomote din care înţelege că acolo, într-un ungher al compactorului, trebuie să fi fost un ţigan, un „amărât de la curăţenie”.

Şocul îi provoacă lui Vlad reacţii pe care romanul le surprinde într-un amestec de dramă şi umor, condimentat cu dese aduceri aminte şi cu o autoanaliză care pe undeva se vrea justificativă ori caută să explice un fel de a fi.

„…ar fi tare la îndemână să fie aşa şi în viaţă, când faci orice, absolut orice, să apară din senin o voce de femeie şi nişte cifre digitale în faţa ta, care să te atenţioneze că mai ai nu ştiu cât  la sută până când se produce cutare lucru rău, şi tu să poţi să te pregăteşti sau, mai bine, să dai cu totul înapoi de la răul care urmează să se întâmple sau să te opreşti şi să încasezi un rău mai mic…”

Tânărul locuieşte cu mama – tatăl şi-a părăsit demult familia – şi pare un tip introvertit, incapabil de răspunsuri prompte la agresiuni care-l vizează uneori direct. Cu mintea la crima comisă – despre care caută informaţii pe internet – Vlad îşi schimbă comportamentul obişnuit şi se arată capabil de unele răbufniri.

Mi-a plăcut felul în care scriitorul Vlad Drăgoi a reuşit să scoată în evidenţă cum te schimbă un moment tragic. E şi hazard, şi absurd, şi inevitabil în parcursul personajului său principal, ceva, până la urmă, camusian. Personajul Vlad pare luat de val şi se comportă ciudat din punctul de vedere al unui privitor din exterior: deşi e stresat de posibila crimă comisă, se duce la un fast-food şi plănuieşte să plece la mare pentru câteva zile. În acelaşi timp, capacitatea sa de a-i analiza pe alţii nu se blochează: îi place că muncitorul de la fast-food nu-l priveşte în ochi când îi aduce comanda şi e critic la adresa unui tip de la altă masă care caută să se arate grozav în ochii unei fete.

Cele câteva ore pe care Vlad le petrece între momentul posibilei crime şi „soluţia” dramei din finalul cărţii ar fi putut lesne să devină plictisitoare pentru cititor. Însă totul poartă amprenta unui thriller bine gestionat de un scriitor care ştie să picure umor şi emoţie fix unde trebuie.

O surpriză plăcută acest roman de numai 200 de pagini şi un nume de scriitor de reţinut. Abia după ce am terminat „Mica mea inimă de om singuratic”, am văzut că Vlad Drăgoi are nişte premii, deloc de neglijat, şi pentru cărţile sale de poezie. Merită urmărit.

Vlad Drăgoi, „Mica mea inimă de om singuratic”, Editura Polirom, anul publicării: 2019, nr. pagini: 200

Cartea este disponibilă pe elefant.ro.

Citeşte şi:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *