Interviu cu Alina Nelega: „Când scriu, mă trezesc într-un vis, aruncată într-un labirint pe care nu știu cine, cum și de ce l-a generat”

constantinpistea

constantinpistea

Alina Nelega a publicat recent, la Editura Polirom, un nou roman, „un nor în formă de cămilă”. Cartea apare la doi ani după „ca şi cum nimic nu s-ar fi întâmplat”, care a primit premiul pentru proză al revistei Observator Cultural.


Una dintre calităţile scriiturii dumneavoastră mi se pare cursivitatea. Cu ajutorul ei, cititorul este foarte repede prins în acțiunea romanului și ținut captiv acolo, într-un ritm constant şi neafectat de monotonie. Cum reușiți? Recitiți textul cu voce tare? Sau asta vine ca o prelungire a dramaturgului din dumneavoastră, cel capabil să cuprindă simultan întreaga scena a personajelor sale?

Nu sunt foarte sigură că înțelegem același lucru prin „cursivitate” – de altfel, cuvintele acoperă adesea o plajă de sensuri stâncoase, ambivalente –, iar în acest caz, tocmai cursivitatea este obstacolul cu care mă lupt când scriu, în încercarea de a construi imagini abrupte, care să provoace lectura. Pentru mine, scriitura are un ritm care nu este decât rareori condus de armonie, mai degrabă înseamnă ruptură, alternare de planuri, joc. Dar un ritm există – și îl caut permanent. Nu scriu ușor, nu-mi sunt la îndemână sintagmele obișnuite, mă provoacă dificultatea de a găsi cuvintele potrivite. Când scriu, mă trezesc într-un vis, aruncată într-un labirint pe care nu știu cine, cum și de ce l-a generat – sunt acolo și mă străduiesc, fizic, să nu pierd firul care mă conduce, să nu uit că scopul meu nu este să mă rătăcesc pe culoarele ficțiunii, ci să caut ieșirea.

Continuarea interviului: citestema.ro.

Leave a comment

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Comments