• Fotbalul, o carte despre care nu ştii cum se termină

  • Universul unui scriitor – Bernard Minier

  • Patru chestiuni inedite din „Povestea mea”,…

  • Un cal (nu) intră într-un… palat

Articole recente

Dac-aş fi fost Ovidiu Ioaniţoaia

Aş fi vrut să mă gândesc dacă nu cumva este nepotrivit să le povestesc tuturor cum au decurs cele 15 minute ale vizitei mele în salonul de spital în care este internat Mircea Lucescu. Aş fi vrut să iau mai în serios faptul că-l cunosc de zeci de ani pe …


Îngerul încălecat

România sfârşitului anilor ’70. Bucureşti, respectiv un sat din nordul Munteniei. Personaje de la periferia societăţii: curve, puşcăriaşi, beţivi. Mediul în care proza lui Radu Aldulescu se simte cel mai bine.

Îngerul e Robert Stan, zis Diavolul, un tânăr trecut prin viaţă şi uns cu toate alifiile, unul care a


Fără ţigări la Festivalul Literaturii?

N-am nimic cu fumătorii. Treaba lor dacă vor să moară mai repede. Consider însă că e just ca, într-un spaţiu comun, din respect pentru sănătate, fumătorii să se abţină. La Festivalul Internaţional al Literaturii, care are loc de patru ani (în Bucureşti, la Clubul Ţăranului), se fumează ca-n Infern. …


Kostas Venetis, antieroul meu

Pudibonzilor, să închidă ochii şi să aştepte altă postare:

Căcatul zgârciţilor e negru şi uscăţiv, pute a rânză beteagă şi mortăciune, invidioşii fac căcăreze mărunte şi tari, vrâstate cu verde, din pricina fierii; scârna lor duhneşte a păr de lup şi a vizuină de vulpe şi pârjoleşte găozul; mânioşii se


Bilanţ 2011

A fost un an extraordinar din mai multe puncte de vedere. A fost anul în care am cunoscut o doamnă, aşa cum puţine mai sunt astăzi: Antoaneta Ralian. M-am simţit cu adevărat privilegiat să o ascult şi să stau în fotoliul din camera sa de lucru, printre sute de …


Criza financiară, anticipată de Dostoievski

A publicat „Adolescentul” în 1875. Avea 54 de ani. Fragmentul pe care îl redau se potriveşte perfect prezentului. Şi de asta, rusul rămâne uriaş.

Despre cum se vor sfârşi statele actuale şi lumea şi cum anume se va înnoi lumea socială n-a spus nimic foarte mult timp dar, într-un final,


Gabriel Berceanu, poet

În urmă cu ceva vreme, remarcam aici prezenţa în presa sportivă a unui jurnalist special. Gabriel Berceanu a continuat să scrie aparte, să redea istorii fascinante sau să se-nhame la reportaje care au zdruncinat Federaţia Română de Fotbal. Astăzi, din Gazeta Sporturilor, am aflat că este poet, şi nu …


Să n-aveţi încredere în Ben

Ce este omul, dacă nu o acumulare de amintiri?

Christine are 47 de ani şi este scriitoare. În fiecare dimineaţă, se trezeşte fără să-şi dea seama unde se află şi cu senzaţia că are cu vreo 20 de ani mai puţini decât arată oglinda. De fapt, un accident din tinereţe …


Viaţă de aruncat

Opt proze scurte scrise de un poet-medic neurolog, pe care Mircea Cărtărescu îl cunoaşte de o viaţă. Nu mi-am dat seama dacă volumul are o temă centrală. Proza care-i dă titlul este o poveste despre cum dragostea poate fi sufocată de acumularea materială. De altfel, finalul de la „Viaţă …


Nişte chestii deştepte

„Cu ce asortezi o pereche de şosete albe, flauşate?” era una dintre întrebările mele favorite din vremea când făceam interviuri ca jurnalist. Interlocutorii, încercând să fie amuzanţi, năşteau răspunsuri chinuite, cu vagi urme de umor sau, dimpotrivă, se luau foarte în serios. Nimeni nu mi-a trântit: „Întrebarea asta e o



Interviuri

Radu Paraschivescu: „Imaginea va continua să colonizeze teritorii peste care stăpânea altădată cuvântul”

Există la Editura Humanitas o serie de volume intitulată „12 cărţi despre lumea în care trăim”. Pe seama acestei serii, editura a gândit şase dezbateri, care vor lua în discuţie volumele. Astfel, prima dezbatere (detalii despre ea aici) este stârnită de „Civilizaţia spectacolului” de Mario Vargas Llosa şi

Ioan T. Morar: „Am câştigat lucruri care contează, mai ales liniştea”

Departe de raiul din Provence, dar în căldura Festivalului Internaţional de Literatură şi Traducere de la Iaşi (FILIT), am discutat cu Ioan T. Morar la o cafea (doar neagră, fără zahăr) despre cele mai recente romane ale sale, despre Franţa, unde locuieşte deja de ani buni, Transnistria şi Odessa, dar

Evald Flisar: „Singura formă de a ordona lumea este de a o transforma în poveşti”

După ce am citit „Observatorul”, roman apărut în acest an la Editura Pandora M, m-am pregătit de întâlnirea cu slovenul Evald Flisar urmărindu-i cam toate înregistrările de pe youtube în care vorbea în limba engleză. Aşa, am aflat că este la a treia soţie şi că a lucrat cândva