Pagină olografă din “Aşa să crească iarba pe noi” de Augustin Cupşa

Am citit romanul lui Augustin Cupşa impresionat mai degrabă de frumuseţea şi armonia frazelor sale, de felul în care stăpâneşte cadrele, decât de imprevizibilul pe care-l caut în orice roman. Cruzimea şi violenţa, inserate aproape pe nesimţite şi cu o răbdare de scriitor mare, confirmă un talent şi o viziune pe care Augustin Cupşa le-a arătat şi în cele două cărţi de proză scurtă, „Profesorul Bumb şi Macii suedezi” şi „ „Marile bucurii şi marile tristeţi”.

Acestea sunt câteva dintre impresiile mele despre “Aşa să crească iarba pe noi”, cel mai recent roman al lui Augustin Cupşa, publicat de Editura Humanitas. Cronica mea: aici.

Cu amabilitatea autorului şi a editurii, putem vedea şi cum arată scrisul de mână al lui Augustin Cupşa, care, de altfel, este reprodus şi pe coperta interioară a cărţii.

“Aşa să crească iarba pe noi” a deschis, alături de „Dulcea poveste a tristului elefant” de Diana Adamek, o nouă colecţie de literatură română contemporană la Editura Humanitas, colecţie coordonată de Andreea Răsuceanu.

 

AUGUSTIN CUPȘA (n. 1980) a debutat în 2006 cu romanul Perforatorii – Editura Cartea Românească (pentru care a obținut premiul revistei Ramuri și premiul revistei Mozaicul). A mai publicat două volume de proză scurtă, Profesorul Bumb și Macii suedezi – Editura Cartea Românească, nominalizat la Gala Tânărului Scriitor, (2011), și Marile bucurii și marile tristeți – Editura Trei, nominalizat la Gala Bun de Tipar (2014) și tradus integral în limba sârbă (Velike radosti i velike tuge).

Credit foto scriitor: Cato Lein

Leave a Reply

Your email address will not be published.Required fields are marked *