Radu Paraschivescu: „Imaginea va continua să colonizeze teritorii peste care stăpânea altădată cuvântul”

Există la Editura Humanitas o serie de volume intitulată „12 cărţi despre lumea în care trăim”. Pe seama acestei serii, editura a gândit şase dezbateri, care vor lua în discuţie volumele. Astfel, prima dezbatere (detalii despre ea aici) este stârnită de „Civilizaţia spectacolului” de Mario Vargas Llosa şi

Ioan T. Morar: „Am câştigat lucruri care contează, mai ales liniştea”

Departe de raiul din Provence, dar în căldura Festivalului Internaţional de Literatură şi Traducere de la Iaşi (FILIT), am discutat cu Ioan T. Morar la o cafea (doar neagră, fără zahăr) despre cele mai recente romane ale sale, despre Franţa, unde locuieşte deja de ani buni, Transnistria şi Odessa, dar

Evald Flisar: „Singura formă de a ordona lumea este de a o transforma în poveşti”

După ce am citit „Observatorul”, roman apărut în acest an la Editura Pandora M, m-am pregătit de întâlnirea cu slovenul Evald Flisar urmărindu-i cam toate înregistrările de pe youtube în care vorbea în limba engleză. Aşa, am aflat că este la a treia soţie şi că a lucrat cândva

Gabriela Adameşteanu: “Viaţa mea e ceva mai mult decât doar literatura”

Puţini au remarcat că romanul Gabrielei Adameşteanu, „Dimineaţă pierdută”, vorbeşte mult despre Primul Război Mondial. La începutul întâlnirii noastre, discutăm despre acest lucru, dar şi despre posibilitatea ca romane care au ca temă războiul să fie readuse în atenţie în contextul Centenarului. Domnia Sa aminteşte despre „Ultima noapte de dragoste,

Tatiana Ţîbuleac: „Îmi fac de cap prin scris”

„Vara în care mama a avut ochii verzi”, romanul Tatianei Ţîbuleac, a prins bine în România. Însă scriitoarea basarabeană, care locuieşte de câţiva ani la Paris, spune că, dincolo de vânzări, este impresionată de reacţiile cititorilor. Acestea o încurajează, deşi mai sunt cazuri, foarte rare, ce-i drept, de chiţibuşari

Dan Stanca: „Pentru mine, scrisul nu e un hobby”

„Anii frigului” (Editura Humanitas) şi „Cum mi-am distrus viaţa” (Editura Cartea Românească) sunt cele mai recente romane publicate de Dan Stanca. Cărţile au apărut aproape simultan şi au fost comentate deja de critici.

 

Dragă Dan, două romane au apărut nu cu mult timp în urmă sub numele tău. Cum le

Sabina Fati: “De 3000 de ani, lumea se bate pe Marea Neagră”

O experienţă inedită, de câteva luni, a fost transpusă cu talent, într-o carte, de Sabina Fati. Cartea este Ocolul Mării Negre în 90 de zile. Şapte ţări, opt graniţe şi o lovitură de stat în prime-time şi a apărut la Editura Humanitas.

 

Ocolul Mării Negre în 90 de zile

Simona Antonescu: „Hainele de celebritate rămân întotdeauna acasă, în șifonier”

Scriitoarea Simona Antonescu s-a afirmat ca o voce nouă în ultimii ani. A publicat trei cărţi, toate lăudate, şi îşi trăieşte ascensiunea în scris cu bucurie, dar şi cu modestie. „A fi cunoscut nu-ți dă niciun ascendent asupra celorlalți”, crede autoarea romanului Hanul lui Manuc, publicat anul acesta la

Radu Paraschivescu: „Când sunt pus să stau la poză, simt că am prea multe mâini, picioare şi urechi”

În cea mai recentă carte a sa, publicată la Editura Humanitas, Radu Paraschivescu priveşte înapoi. „Nu cu mânie, ca personajele din piesa lui John Osborne, ci cu un amestec de jovialitate, tandreţe şi nostalgie.” Despre cum a ales prozele scurte de aici, precum şi ce înseamnă zâmbetul său de

Liliana Corobca: „Mi-am propus să intru în pielea unui cenzor şi să simt ce a simţit el”

„Caiet de cenzor”, cel mai recent roman al Lilianei Corobca, apărut la Editura Polirom, porneşte de la un fapt real: fuga din ţară a unui cenzor. Scriitoarea şi-a imaginat cum ar fi fost ca acel cenzor, o femeie, să fugă având asupra sa un caiet de „notiţe”, pe care

Carmen Muşat: „Gheorghe Crăciun – o voce care ar trebui cunoscută mai ales de cei care se ocupă cu literatura română”

În seria de autor Gheorghe Crăciun au apărut până acum şase volume. O serie care va mai continua câţiva ani. De ce sunt importante aceste cărţi şi cine ar trebui să le citească, aflaţi din răspunsurile redactorului-şef al publicaţiei Observator cultural, Carmen Muşat.

De unde ideea aceasta, de a

Vasile Ernu: „Cel mai greu mi-a fost să lucrez cu cerşetorii”

„Ați încercat să vă puneți în pielea unui cerșetor, să vedeți cum arată lumea din poziția lui?” La această chestiune, Vasile Ernu a răspuns scriind o carte, volumul II din Mica trilogie a marginalilor – Bandiţii

 

Vasile, cum ai gândit Mica trilogie a marginalilor? De ce trilogie şi

Radu Găvan: „Când am început să public, eram unul de pe stradă”

După două romane, Radu Găvan a publicat o colecţie de proză scurtă. Nu la Herg Benet, editura care l-a făcut cunoscut publicului, ci pe o platformă online. Gratuit. Am încercat să aflu de ce a procedat aşa şi care-i sunt speranţele legate de acest proiect.

 

De ce în format electronic?

Rony Oren: “Starea noastră naturală este fericirea”

Ne-am întâlnit la cea mai recentă ediţie a Salonului Internaţional de Carte Bookfest, când Israel s-a aflat în centrul atenţiei ca ţară invitată. Prins în nenumărate acţiuni de promovare, Rony Oren şi-a făcut timp pentru un scurt interviu. Despre bucuria creaţiei şi despre fericire, pentru că toţi oamenii asta urmăresc,