„Tânărul neînfricat de la trapezul zburător şi alte povestiri” de William Saroyan

Scrise în timpul Marii Crize din anii 30, prozele din acest volum îl reflectă pe William Saroyan ca unul dintre primii scriitori americani care au descris experienţa imigranţilor în Statele Unite. Cartea, apărută pentru prima dată în 1934, îl impunea pe Saroyan – care la cei 26 de ani, cât avea atunci, trăia deja de multă vreme din scris – drept un scriitor extraordinar de talentat, care avea să se exprime atât în romane, cât şi în piese de teatru, cântece sau povestiri.

„Tânărul neînfricat de la trapezul zburător şi alte povestiri” este primul lui titlu mare. Alte cărţi extraordinare vor urma. Între ele, „Aventurile lui Wesley Jackson”, care a apărut la noi la Editura Rao, în 2011, şi care este despre experienţa sa pe front, redată cu empatie faţă de suferinţa umană, dar mai ales cu foarte mult umor, precum şi „Ce-am mai râs! O poveste serioasă!”, care a apărut pentru prima dată la vreo 19 ani după „Tânărul neînfricat…” şi a fost tradusă la noi recent, tot la Editura Litera.

Aici sunt 24 de texte cu teme diverse şi cu voci narative diferite, un câmp eterogen, din care căutând elementele comune ai putea să alegi câteva idei mari: sărăcia artiştilor (chiar proza omonimă abordează subiectul acesta), exploatarea faptului divers, jocurile copilăriei, urmărirea cu încăpăţânare a unui ideal, umorul din chestiunile mărunte, aparent neimportante, dar şi altele. Textele sunt fie extrem de copilăroase – vreo două par să fi fost scrise chiar pentru copii, deşi ar putea fi privite şi ca parabole de către cei mari – fie extrem de serioase şi triste.

Mai mult de jumătate dintre ele mi-au plăcut foarte mult, dar am extras numai câteva pentru evidenţiere. Toate cele ales de mine sunt spre finalul cărţii, ca şi cum ce a avut mai bun Saroyan a păstrat la sfârşit. Sigur, e doar o chestiune ce ţine de gusturi…

Într-o proză care se cheamă „Agentul de asigurări, ţăranul, negustorul de covoare şi planta din ghiveci” (straniu titlu, nu-i aşa?) este vorba despre capacitatea de convingere de care dă dovadă un agent, dar şi despre înverşunarea cu care îşi urmăreşte scopul. Ca să convingă pe cineva să-şi facă asigurare, e în stare să plimbe un ghiveci cu o plantă prin toată America. Ironia e că destinatarului nici măcar nu i-a plăcut planta şi tot agentul a rămas cu ea, dar ăsta e doar un spoiler pentru care vă rog să mă scuzaţi.

Saroyan s-a jucat în proza asta cu absurdul, pe care-l întinde ca pe un elastic în mai multe dintre prozele sale. În „Livada de rodii”, urmărind visul „celui mai prost fermier din lume” de a creşte rodii pe pământ sterp, vedem cum unchiul Melik merge până în pânzele albe. Cititor fiind, intuieşti dezastrul şi faptul că „the american dream” are toate şansele să nu se îndeplinească, dar e chiar frumoasă încăpăţânarea fermierului. Înduioşătoare.

Foarte, foarte amuzantă e proza „Cântăreţii din corul prezbiterian” – care cred că mi-a plăcut cel mai mult din cele 24 –, în care doi băieţi sunt convinşi de o doamnă foarte religioasă să facă parte din corul bisericii, contra unor bani.

Iar volumul se încheie cu una dintre prozele scurte pe care nu le voi uita niciodată, „Locomotiva 38, indianul Ojibway”, în care un puşti se întâlneşte cu un indian putred de bogat. Indianului tocmai îi moare măgarul şi se gândeşte să-şi cumpere o maşină, iar puştiul se oferă să-l plimbe cu acea maşină, din moment ce indianul spune că nu ştie să conducă. O proză de un umor domol şi subtil, cu un cuplu improbabil, în care indianul joacă un rol impecabil până la final.

Am citit cuminte până acum tot ce am găsit tradus recent în română din William Saroyan (cu excepţia volumului “Nebunie în familie”, apărut mai demult la RAO, şi a romanului “O zi din după-amiaza lumii”, Univers, 1978). Nu m-a dezamăgit niciodată şi mă bucur să-l fi descoperit şi în aceste texte mai mici, în care l-am putut distinge şi pe el, pe ici, pe colo, ca pe un copil de armeni care au căutat o viaţă nouă în America.

William Saroyan, „Tânărul neînfricat de la trapezul zburător şi alte povestiri”, Editura Litera, 2017, 256 de pagini, traducere: Gabriela Tănase

Carte disponibilă pe elefant.ro, libris.ro, cartepedia.ro, carturesti.ro şi pe site-ul editurii.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *